România a aprobat în 2023 de trei ori mai multe cetățenii pentru oameni din fosta URSS, în baza articolului 11 privind redobândirea cetățeniei române, decât în cazul tuturor celorlalte categorii de străini luate la un loc.

Pașaport românescFoto: Natali Alba / Alamy / Profimedia

Autoritatea Națională pentru Cetățenie (ANC) a transmis, la solicitarea HotNews.ro, mai multe date referitoare la numărul de cetățenii române acordate în 2023, astfel încât putem avea acum un tablou complet al situației.

Solicitarea noastră a venit în contextul în care un proiect de lege pentru modificarea Legii cetățeniei este în dezbatere publică pe site-ul Ministerului Justiției și, de asemenea, după ce HotNews.ro a dezvăluit cum redobândirea cetățeniei de către oameni din spațiul ex-sovietic, în baza Articolului 11, se face adesea pe bază de acte false.

Articolul 11 din lege reprezintă, teoretic, o reparație pentru oamenii care s-au născut pe teritoriile pierdute de România în 1940 (Basarabia, nordul Bucovinei, Bugeac) sau descendenții lor, până la gradul al treilea. Beneficiarii acestei prevederi nu trebuie să știe limba română și-și pot păstra domiciliul în străinătate.

Aceasta a fost ani de zile și o modalitate pentru oameni din Ucraina, Rusia, și alte țări ex-sovietice să pună mâna pe un pașaport al unui stat UE.

Din datele trimise de ANC rezultă că, în total, în anul 2023 au fost aprobate, prin ordin al președintelui instituției, 40.740 de cereri de cetățenie română. Din acestea, majoritatea, 30.331, au fost în baza Articolului 11.

Diferența, puțin peste 10.000, o reprezintă cererile care au fost aprobate pentru persoanele aflate în celelalte situații prevăzute de lege: străini care locuiesc în România de cel puțin opt ani (sau cinci în situația în care sunt căsătoriți cu români), persoane cărora autoritățile comuniste le-au retras cetățenia română și au cerut să o redobândească (de exemplu au fugit din țară înainte de '89) etc.

Într-o adresă anterioară trimisă HotNews.ro, ANC a precizat că în 2023 a respins nu mai puțin de 3.431 dosare care se incadrau la Articolului 11, adică depuse de persoane din spațiul ex-sovietic. Acesta este „cel mai mare număr de dosare respinse într-un singur an de la înființarea Autorității, în 2010.”

În documentul trimis HotNews.ro, ANC a mai arătat și că în 2023 au fost aprobate și 387 de cereri de renunțare la cetățenia română.

În ceea ce privește datele Eurostat, care spun că în 2022, România a acordat 13.400 de cetățenii, fiind, în cifre absolute, la mare distanță de Italia, Spania sau Germania, ANC precizează că este vorba strict despre persoane care au depus jurământul de credință față de România la sediul ANC sau la una din misiunile diplomatice ale României din străinătate.

Jurământul de credință este ultima etapă a procesului de obținere a cetățeniei, după ce cererea este aprobată prin ordin al președintelui ANC.

Un proiect de lege intenționează să schimbe condițiile de acordare a cetățeniei române

Pentru că multe dintre cererile de redobândire a cetățeniei române depuse de cetățeni ruși, ucraineni sau din alte state ex-sovietice s-au dovedit a avea la bază acte false referitoare la descendența românească a solicitanților, Ministerul Justiției, la propunerea ANC, dorește să schimbe legea.

Printre modificările propuse și aflate în dezbatere publică se numără:

  • Introducerea condiției cunoașterii limbii române.
  • Posibilitatea prelungirii termenului de soluționare a cererilor de cetățenie, astfel încât Comisia să aibă timp să facă demersuri pentru stabilirea autenticității unor înscrisuri (în prezent, termenul este de cinci luni).
  • Garantarea identității unui solicitant prin introducerea biometriei în procesul dobândirii la cerere a cetățeniei (au existat situații când la depunerea jurământului s-au prezentat alte persoane decât cele care au solicitat cetățenia).
  • Impunerea unui standard probatoriu obligatoriu pentru documentele oficiale emise de autoritățile ale altor state, astfel încât dovada îndeplinirii condițiilor legale urmând să fie făcută cu acte de stare civilă sau extrase din registre de stare civilă, apostille, eliberate cu cel mult doi ani anterior înregistrării cererii, astfel încât acestea să cuprindă elemente de siguranță suplimentare.

După cum HotNews.ro a relatat, introducerea condiției de cunoaștere a limbii române, la un nivelul de minim B1 a generat dezbateri și o opoziție puternică.

Citește și alte articole de context: